Content

1. Definiție

Keratoconul este o afecțiune a corneei caracterizată prin deteriorarea progresivă a structurii epiteliului corneean. Corneea se subțiază și se deformează (keratectazie) într-un final în formă de con. Keratoconul apare în general bilateral.

 

2. Epidemiologie

Keratoconul are o incidență de 1 / 2000. Apare în general la persoanele tinere, cu vârste cuprinse între 15 – 30 de ani.

 

3. Etiologie

Keratoconul este o afecțiune ce apare ca urmare a unei combinații de factori genetici, de mediu și hormonali. Aprox. 7% din persoanele afectate de keratocon au o istorie familială a afecțiunii.

Acesta poate apărea izolat, sau asociat cu diferite afecțiuni, printre care se numără:

  • Neurodermită;
  • Sindromul Down;
  • Sindromul Turner;
  • Sindromul Marfan.

 

4. Patofiziologie

Cauza keratoconului sunt tulburări ale țesutului conjunctiv, ce cauzează fisuri în membrana Descemet. Aceste fisuri se vindecă prin formarea cicatricilor, astfel opacifiind corneea.

 

5. Simptome

Primele manifestări ale keratoconului apar la vârste tinere (15 – 30 de ani). Simptomele caracteristice sunt:

Afecțiunea apare în general bilateral, dar asimetric.

 

6. Diagnostică

În stadiile incipiente, keratoconul poate fi diagnosticat cu ajutorul biomicroscopiei. Se pot observa depozite de hemosiderină (inele Fleischer) și opacități corneene, precum și o deformare a corneei.

În stadiile avansate poate fi făcut și un diagnostic vizual.

Keratocon

7. Terapie

Stadiile incipiente pot fi tratate simptomatic, corectând miopia sau astigmatismul prin lentile de contact sau ochelari.

În stadiile mai avansate ale keratoconului este indicată intervenția chirurgicală, prin:

 

8. Complicații

O posibilă complicație a keratoconului este keratoconul acut. Membrana Descemet se poate rupe permițând umorii apoase să intre în stroma corneei. Aceasta duce la dureri puternice, opacifierea bruscă a corneei și fotofobie.

A fost articolul de ajutor?

Comments are closed.